În cartea lui, La început a fost Sumerul, Zamarovsky Vojtech redă una dintre cele mai frumoase și mai vechi legende ale omenirii.
Ea a fost descifrată de pe o tăbliță cu scriere cuneiformă de acum 6000 de ani. Acolo se spunea că fiul regelui din Nippur, mergând în piață se întâlnește cu Nergel, zeul morții care îl loc să-l salute și să stea de vorbă cu el ca de obicei, se uită lung la el cu mirare și nu spune nimic.
Tulburat, tânărul prinț vine la tatăl său, îi povestește pățania și-i cere gărzi și cai. El îi zice regelui:-Tată, nu-mi place cum s-a uitat Nergel la mine. Vreau să plec departe de el, tocmai în orașul Eridu la marginile pustiului și să stau în acel oraș o vreme. Dacă mă grăbesc, peste zece zile ajung acolo.
Caravana se pune în mișcare și prințul pleacă. Intrigat, regele se duce în piață unde îl întâlnește pe zeul Nergel și-i zice:
-Ascultă, Nergel! Ce fel de prieten îmi ești tu? Eu ți-am adus atâtea jertfe și ți-am construit un templu bogat și falnic. De ce l-ai speriat pe prințul meu?
La care zeul îi răspunde:
-Puternice rege, cum aș putea eu să-l înspăimânt pe fiul tău? Eu aduc alinare nu spaimă. Însă m-am uitat lung, lung la fiul tău, fiindcă nu am știut de ce mai stă pe aici, de vreme ce peste zece zile trebuie să mă întâlnesc cu el în orașul Eridu și să-i iau viața!…
Ideea acestei frumoase legende este că nimeni nu poate scăpa de propriul său destin, indiferent ce ar face.
Poate vă întrebați ce legătură are această legendă cu glorificarea îmbuibării. Există o legătură strânsă între cele două noțiuni.
GESTIONAREA SPAIMEI EXISTENȚIALISTE
Cea mai nouă teorie capitalistă este cea privitoare la Gestionarea Spaimei Existențialiste a omului sau TMT (terreur management theory, vezi Pyszczynski & al. 2004, studiile lui Greenberg & al. din 1992 și alți autori francezi, dar și americani).
Această teorie este extrem de interesantă și se poate defini prin câteva fraze. Ea caută să găsească rădăcina celui mai mare rău care există în omenire: egoismul. De ce este omul egoist și vrea să strângă numai pentru sine averi și nu le împarte cu nimeni? De ce se iubește așa de mult doar pe sine și nu-l interesează deloc ceilalți? De ce averea și pofta de avere dezumanizează?
Răspunsul găsit de Sirtaine și Pemby ar fi că spre deosebire de celelalte animale care nu percep trecerea timpului și trăiesc într-un prezent etern, animalul social omul știe că timpul său e limitat și că viața lui se va sfârși. Cu aproximație, știe chiar și când se va sfârși ea.
Stăpânit de aceste idei începe să fie terorizat de ideea morții care devine consubstanțială naturii umane. Atunci, pentru ca să-și alunge această teroare, această spaimă existențialistă, omul începe să acumuleze bunuri materiale, bani și să facă abuz de alimente și distracție, pe principiul că ”dacă tot mor, măcar să nu-mi pară rău!”. Sloganurile publicitare precum ”Îți place să mănânci sănătos!” sau ”Meriți ce este mai bun!” intră și ele în joc și-i manipulează abil temerile, înrobindu-l definitiv.
Ajuns aici, de teama sfârșitului inerent, el se înconjoară cu cât mai multe bunuri materiale și cade într-un consumism indecent. De fapt putem observa cu ochii noștri că trăim într-o societate capitalistă în care glorificarea îmbuibării este la ordinea zilei: milioane de clipuri publicitare ne îndeamnă să mâncăm și să gustăm toate alimentele, toate ciocolatele și toți biscuiții din lume.
Aceasta este de fapt magia adevăratei publicități: te face să cumperi lucruri de care nu ai nevoie, îți creează false necesități. Aceste lucruri ne dau sentimentul steril că prin ele avem mai multe șanse de supraviețuire și putem ține moartea departe de noi, în comparație cu alții, care nu-și permit aceste acumulări.
CONFIRMAREA TEORIEI
Observațiile științifice făcute în ultimii 15 ani au confirmat în bună măsură această teorie. După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, în SUA cetățenii au început să cumpere cantități uriașe de bunuri de consum, mobilă, electrocasnice, saci cu mâncare, case și apartamente, terenuri etc. Unii au făcut aceste cumpărături chiar dacă știau bine că nu au posibilități materiale suficiente. S-au împrumutat în bănci masiv. Criza imobiliară de mai târziu care ulterior s-a mondializat, a apărut tocmai pe fondul acestor inimaginabile excese.
Anxietatea indivizilor, adică spaima lor de moarte a fost accelerată însă în ultimii 20 de ani nu doar de atacurile teroriste (care s-au întețit în întreaga lume) ci și de mass-media. Americanii petrec 5 ore pe zi în fața televizoruloui, iar europenii circa 4 ore pe zi. În acest interval ei văd pe micile ecrane filme terifiante cu subiecte criminogene, fapte diverse cu răpiri, atacuri în bandă, atentate teroriste.
Cartea-studiu Big World, Small Screen, 1992 relevă că de la vârsta de cinci ani până când împlinește 12 ani, un copil american vede pe micul ecran cel puțin opt mii de asasinate.
Presa scrisă nu rămâne nici ea mai prejos și dă pe primele pagini omoruri înfiorătoare, de o cruzime indescriptibilă. Individul, stresat de aceste viziuni, nu găsește altă formă de a-și gestiona groaza față de propriul său sfârșit decât în achiziționarea masivă de bunuri și averi.
Odată achiziționate, aceste bunuri se transformă într-o simbolistică a supraviețuirii, ele îi dau posesorului lor un fals sentiment de prelungire a vieții.
Cercetători ca Greenberg și Pemby cred că întreaga civilizație umană, începând cu șefii triburilor preistorice ori cu faraonii antici ai Egiptului și până azi nu se bazează decât pe această simbolistică a lucrurilor materiale înconjurătoare care dau posesorului lor sentimentul că poate ocoli moartea și că poate deveni nemuritor dacă se înconjoară cu ele.
CERCUL VIEȚII SE ÎNCHIDE PENTRU TOȚI LA FEL
Acumularea de bunuri materiale (majoritatea inutile) are ca efect creșterea stimei de sine a posesorului lor. Individul începe să devină egocentric, începe să aibă despre sine o părere excelentă și despre ceilalți o părere proastă. La noi observăm acest lucru cu predominanță la acei care se numeau până de curând țigani. Tot folclorul țigănesc este axat pe subiectul ”banii”, toată gesticulația aruncării cu bani la nunți, afișarea cu lanțuri uriașe de aur la gât trădează disprețul țiganilor față de cei care nu au bani și podoabe de aur.
Aici se găsește explicația pentru care omul bogat este în opoziție cu restul societății. În loc să se dedice relațiilor cu ceilalți oameni sau chiar cu propria lui familie, întreaga energie a omului bogat și tot timpul existenței lui se concentrează pe succesul în afaceri, care la urmă se traduce în acumulare de bunuri materiale.
Prin această acumulare el își controlează spaima de moarte. Adică își gestionează frica existențialistă. El spune: ”Posed avere, deci exist!”. El spune: ”Să trăiesc bine, să mănânc bine și să beau bine până când nu vine momentul morții!” Și așa se face că 70% din populația Americii este obeză și 40 % obeză în grad morbid. Fuga de moarte te duce exact în fața morții. Indiferent ce ai face , nu poți sări peste propriul destin. Exact ca în legenda sumeriană amintită la început.
Ioan HERALD
http://universulromanesc.ro/avertisment/omul-modern-intre-glorificarea-imbuibarii-si-frica-de-moarte/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu