Acum un deceniu Grecia a intrat în zona euro, iar liderii ei politici au deschis sticlele de şampanie. Atunci, Grecia a beneficiat de un "wild card" din partea Europei ca să nu fie lăsată pe margine şi astfel proiectul politic european de şase decenii la care a muncit generaţia de după cel de-al Doilea Război Mondial să fie ciunt.
În doi ani de zile Grecia a fost salvată de două ori de la un faliment necontrolat, în corpul ei injectându-se în total 240 de miliarde de euro, adică cât PIB-ul lor. Cele mai puternice ţări ale Europei trebuie să scoată bani din buzunar şi să ajute Grecia să îşi plătească datoriile astfel încât lumea financiară să nu se prăbuşească precum un domino.
Când au intrat în zona euro Grecia avea o datorie de 100% din PIB. În zece ani a mai adăugat 50% din PIB (în 2011 PIB-ul este estimat la 217,8 mld. euro, iar datoria publică la 347 mld. euro). Dar ce au făcut cu banii întrucât economia lor nu a avut o creştere spectaculoasă, ci practic s-a târâit. Într-un deceniu au adunat datorii de 170 de miliarde de euro, dar PIB-ul a crescut cu numai 70 de miliarde de euro.
Grecia a fost pasată la fiecare ciclu electoral între practic aceleaşi "familii" de politicieni. Atâta timp cât cel care ajungea la putere majora salariile şi pensiile din condei, adică din împrumuturi, lumea era fericită şi nimeni nu punea întrebări. Contractele publice erau adjudecate de "familii", iar banii plecau în conturile din străinătate. Cazul Olimpiadei din 2004 a fost cel mai elocvent. Grecia a plătit o factură de 9-10 miliarde de euro, când în realitate costurile erau de 4-5 miliarde de euro. Acum toată infrastructura sportivă stă nefolosită şi înghite anual sute de milioane de euro de la buget pentru întreţinere. Autostrăzile au costat dublu sau triplu, iar toate construcţiile publice erau cele mai râvnite contracte.
Grecii se bazează numai pe turism în susţinerea economică, având în vedere că exporturile sunt de numai 20 de miliarde de euro, iar deficitul comercial - exporturi minus importuri - se situează în jurul a 20 de miliarde de euro. O întreagă generaţie de politicieni a luat bani ca să aibă linişte în ţară, dar nu a construit nimic. Criza financiară mondială izbucnită la finalul lui 2008 a dezvelit situaţia Greciei. În momentul în care toată lumea a început să fugă cu banii de peste tot şi nimeni nu mai voia să împrumute ţările slabe, Grecia a rămas practic fără bani. În mai 2010 a venit primul pachet de salvare în valoare de 110 miliarde de euro. Liderii politici eleni nu au făcut nimic în schimbul acestui pachet, iar practic totul s-a blocat timp de un an şi jumătate. Scăderea economică a venit peste ei, iar grecii şi-au retras chiar ei banii din bănci şi mulţi i-au dus în străinătate. 60 de miliarde de euro au plecat din depozite din septembrie 2009, când erau 237 de miliarde de euro. În aceste condiţii, cu ce să mai finanţezi economia? Şi cu ce să mai plăteşti datoriile?
Practic Grecia a intrat într-un faliment controlat al întregului brand de ţară. Nimeni nu o mai împrumută şi stă la mila Europei. Fără bani nu îşi poate reforma economia astfel încât să genereze surplus din care să plătească treptat datoriile.
Liderii politici vor fi practic obligaţi să vândă sau să pună gaj toate activele în contul datoriilor. Poate să reziste Grecia în aceste condiţii sau inevitabil va ieşi singură sau va fi expulzată din zona euro?
Dacă iese şi revine la drahmă, atunci o întreagă ţară îşi va pierde puterea de cumpărare peste noapte prin devalorizare, iar un salariu minim de 700 de euro acum se va înjumătăţi. Chiar şi în aceste condiţii Grecia va trebui să îşi găsească alţi "sponsori" care să o finanţeze, dacă Europa îşi întoarce spatele cu totul. Chinezii şi ruşii sunt singurii pentru care Grecia prezintă interes. Pentru ruşi ar fi practic a reluare a istoriei, având în vedere că la Ialta în 1945 au făcut schimb de ţări cu americanii şi englezii. Au dat Grecia, au luat România.
Cu puţine excepţii (exporturile României sunt duble faţă de ale Greciei - 40 de miliarde de euro versus 20 de miliarde) România prin liderii ei politici mai face câte un pas pe drumul deschis de Grecia.
România are o datorie publică în jurul a 33% din PIB (129 de miliarde de euro estimat pentru 2011), dar dacă se adaugă şi cea privată, datoria este de 80% din PIB. În trei ani de criză România a adunat la datoria publică 25 de miliarde de euro fără ca acest lucru să se vadă cumva în economie prin reduceri de taxe şi impozite sau proiecte de investiţii care să genereze creştere.
Cele 25 de miliarde de euro au fost luate pentru acoperirea deficitelor de pensii, de asigurări sociale şi plata facturilor pentru autostrăzi şi drumuri care încă nu se văd, pentru bazine de înot care sunt închise pentru că nu mai sunt bani de întreţinere, pentru plantat de flori, pentru contracte publice mai mari cu o treime, pentru aparatură medicală pe care nu o foloseşte nimeni sau pentru sisteme informatice care nu funcţionează, dar au fost plătite. În sistemele informatice publice au fost investiţii în zece ani de peste 2 miliarde de euro, dar instituţiile nu comunică deloc între ele informatic.
În sistemul de sănătate a fost nevoie de un deceniu şi de peste 100 de milioane de euro ca să se facă o bază de date cu privire la consumul de medicamente şi nici până acum nu este funcţional în totalitate.
De trei ani economia se zbate între -1,5% în 2010, 2,5 creştere în 2011 şi speranţa unui plus de 1,5% în acest an. La aceste ritmuri economice soldul datoriei creşte cu 2 miliarde de euro pe an, asta în condiţiile în care nu se preiau datoriile firmelor de stat sau ale primăriilor. România are nevoie de o creştere economică de cel puţin 5% pe an în următorul deceniu pentru a nu deveni ea o victimă a pieţelor financiare prin creşterea gradului de îndatorare. Cum să obţii o creştere economică de 5%, în condiţiile în care o întreagă clasă politică, de la preşedinte la premier, miniştri şi funcţionari, şi-a bătut joc de cea mai ieftină sursă de finanţare - fondurile europene. Mandatul de trei ani al premierului Boc a fost catastrofal din această privinţă, iar cel mai bine se vede prin cei trei miniştri care au trecut pe la Ministerul Muncii şi nu au reuşit să supravegheze programul POSDRU.
Cum poţi să atragi 6 miliarde de euro în acest an din fonduri europene când puterea a acceptat, mai mult de faţadă, să creeze un post de ministru de afaceri europene care practic nu poate să facă nimic.
Odată cu izbucnirea crizei ritmul de creştere al salariilor s-a oprit brusc în toată economia şi chiar s-au operat scăderi, având în vederea căderea vânzărilor şi lipsa banilor odată cu închiderea robinetului de finanţare de către bănci. Cu salarii care se învârt între 200 şi 400 de euro nu se poate crea o piaţă internă care să stimuleze consumul şi să nu depindem atât de mult de exporturi pentru a avea un plus economic.
De douăzeci de ani, aceiaşi lideri conduc România, iar alternarea la putere s-a produs numai la televizor. În spate afacerile firmelor de partid merg înainte, iar singura problemă este pentru ce sumă se scoală cineva "din pat" ca să rezolve un contract. Şi exact ca la greci probabil că banii sunt în afară.
La o creştere economică ce se învârte între Ă/-1% niciun investitor străin nu va mai călca în România, iar exemplul cel mai bun sunt aceşti trei ani, când de la investiţii străine de 16 miliarde de euro am căzut la 1,9 miliarde de euro şi nici după trei ani guvernul, fie că a fost Boc sau acum Ungureanu, nu are o strategie de a readuce investitorii străini în economia românească.
Nu totul stă numai în garanţiile pe care le oferă statul, mai trebuie să oferi şi o economie şi o administraţie mai puţin coruptă şi birocratică. Reforma statului, sloganul din ultimii doi ani de zile, nu are rezultate practice în economie. Degeaba vrea guvernatorul BNR Mugur Isărescu să "scape" de FMI când nu are ce să pună în loc. Ce să prezinţi şi cu ce să te duci în faţa pieţelor? Cu un deficit bugetar care este ţinut sub control numai prin amânarea plăţii facturilor? Cu fonduri europene care îţi explodează în faţă şi riscă să fie oprite? Cu un sistem bancar care este practic controlat de zece bănci, dintre care două sunt greceşti? Cu menţinerea la limită a finanţărilor către România, doar ca să mai aibă puţin oxigen operaţiunile locale? Cu o piaţă internă unde oamenilor le este frică să consume pentru că nu ştiu ce se întâmplă mâine şi nici nu au încredere în liderii lor? Cu contracte ale firmelor de stat din care pleacă 100-200 de milioane de euro mai departe? Cu un sistem medical devalizat de toată lumea? Cu o administraţie plătită la limita subzistenţei, dar unde toată lumea se bate să intre având în vedere că "şpăgile" care ies depăşesc orice imaginaţie (vezi cazul primarului Clujului Sorin Apostu)? Cu jumătate din Parlament care încasează 1.000 de euro pe lună net de deputat sau senator şi care lucrează şi legiferează fluierând de la balcon sau fiind în grevă parlamentară? Cu oameni de partid care sunt treziţi noaptea din somn şi puşi miniştri? Cu o clasă de lideri români de business care nu vor să audă de politică şi care nu sunt uniţi? Cu vânzări de active şi apoi închideri de unităţi? Cu TVA de 24% pe care mai bine nu îl plăteşti şi preferi să lucrezi la negru? Cu taxe pe forţa de muncă de jumătate din salariu de care fug toţi? Cu "impresari" care ameninţă în sala de judecată? Sau cu finanţatori care fac agenda publică? Cu cine să înlocuim profesoratul FMI?
Nici când am fost inundaţi de miliarde de euro nu am pus ceva în loc.
Dacă liderii politici, cei cărora populaţia
le-a încredinţat cu bună credinţă administrarea ţării, nu schimbă cursul pe care a intrat România sau dacă România nu îşi schimbă liderii, atunci Grecia de acum este imaginea României din viitor. Dacă.
sursa
CITITI SI
Toyota Land Cruiser, vacanţe în Marea Britanie, bonuri de benzină de 15.000 de euro şi elevi instruiţi în locul şomerilor – cheltuieli pe care Bruxellesul nu le recunoaşte
Achiziţia nejustificată a unui autoturism Toyota Land Cruiser, efectuarea unor vizite de studiu în Marea Britanie şi Spania fără ca acestea să fie prevăzute în proiect, bonuri de benzină în valoare de 15.000 de euro fără motivaţie, subvenţii de 3.000 de euro acordate unor elevi şi studenţi (deşi proiectul se adresa şomerilor, dar e greu de găsit oameni pentru grupul ţintă din proiect), plata unor salarii înainte ca angajaţii să aibă oficial contracte de muncă - acestea sunt doar câteva dintre cheltuielile pe care le-au decontat managerii programului POSDRU şi totodată motivele pentru care Comisia Europeană a întrerupt plăţile alocate dezvoltării resurselor umane.
Nu numai achiziţiile nejustificate şi decontate de autorităţile române pentru o parte din cei peste 2.000 de beneficiari de proiecte finanţate prin POSDRU sunt motivele principale pentru întreruperea plăţilor.
Conflictele de interese, lipsa comunicării între autoritatea de management şi organismele intermediare, întârzierea aprobării cererilor de rambursare şi faptul că funcţionarii introduceau mult mai târziu în sistemul informatic datele transmise de beneficiari au pus bazele "managementului defectuos" care a stat la baza deciziei Comisiei Europene. Pe de altă parte, deficitul de angajaţi în rândul autorităţilor care lucrează cu fonduri europene, demotivarea funcţionarilor care au salarii de 250- 300 de euro net pe lună şi care aprobă proiecte în care salariile pornesc de la 2.000 - 3.000 de euro, precum şi schimbările dese în structurile de management au determinat ca situaţia implementării POSDRU să nu se îmbunătăţească semnificativ în 2011 faţă de 2010.
Însă autorităţile române nu par prea îngrijorate de această situaţie, deşi România ar trebui să atragă anul acesta 700 de milioane de euro de la Comisia Europeană prin rambursările făcute prin POSDRU, adică câte 2,5 milioane de euro pe zi.
Prima apariţie publică în calitate de purtător de cuvânt al Guvernului l-a făcut pe Dan Suciu să spună că economia nu va avea de pierdut din această întrerupere a plăţilor, care oricum nu erau "spectaculoase".
"Dacă perioada de întrerupere a plăţilor va fi atât de scurtă, de vreo trei săptămâni, nu este absolut nicio problemă din nicio perspectivă, nici pentru cei care derulează proiecte, cu atât mai puţin pentru economie. Ponderea lor oricum în acest moment nu este spectaculoasă, din păcate, măcar dacă am fi avut mai multe fonduri, să avem ce întrerupe cu adevărat", a spus ieri Dan Suciu. Cu toate acestea, AMPOSDRU aştepta de la Comisia Europeană rambursări în cuantum de 60 de milioane de euro (pentru o declaraţie de cheltuieli depusă la finele lunii ianuarie), iar în următoarea perioadă este nevoită să facă plăţi în cunatum de 2,5 milioane de euro pe zi din bugetul de stat, adică să adâncească deficitul bugetar. Astfel, România nu va putea evita dezangajarea sumelor alocate prin POSDRU, ceea ce înseamnă că va pierde banii alocaţi de UE.
Mai mult decât atât, din 2007 până în 2010, în conturile beneficiarilor de proiecte POSDRU au intrat 47,5 milioane de euro din rambursările făcute de Comisia Europeană, însă în urma raportului de audit s-a constatat necesitatea unor corecţii financiare în cuantum de 800.000 de euro, bani pe care Bruxellesul îi va tăia din alocarea acordată României.
Rămâne de văzut care este suma corecţiilor financiare pe care Autoritatea de Audit le va face în urma evaluării POSDRU în 2011, an în care Ioan Nelu Botiş, fostul ministru al muncii, a fost anchetat pentru conflict de interese, fiind implicat într-un proiect POSDRU, şi Silviu Bian, fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, a fost arestat pentru că cerea mită din salariile angajaţilor implicaţi în proiecte POSDRU. Cert este că, din 2008 până în prezent, România a reuşit să atragă din rambursări doar 200 mil. euro din cei 3,5 mld. euro - bani "curaţi" de la Comisia Europeană, fără contribuţia de stat - alocaţi prin POSDRU.
Ce a constatat Curtea de conturi În proiectele POSDRU: Corecţii financiare de 800.000 de euro
Ce a greşit autoritatea de management (AMPOSDRU)
AMPOSDRU nu şi-a informat organismele intermediare aflate în subordine cu privire la rezultatele verificărilor realizate de Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice (din cadrul Ministerului de Finanţe). Ca urmare, organismele intermediare nu au ştiut ce deficienţe s-au constatat la achiziţiile publice din proiectele pe care le gestionau şi nu le-au putut corecta la timp.
Funcţionarii care au selectat proiectele ce urmau să fie finanţate prin POSDRU nu au transmis observaţiile făcute la evaluare şi către Serviciul de Contractare. Consecinţa a fost că s-au semnat contracte fără să se ţină cont de observaţiile şi recomandările evaluatorilor, cu riscul existenţei unor proiecte cu bugete nefundamentate, nerealiste, cu activităţi neeligibile.
S-au făcut plăţi necuvenite în cadrul proiectelor, constatate de Autoritatea de Certificare şi Plăţi (instituţia aflată în subordinea Ministerului de Finanţe care intermediază relaţia cu Bruxellesul), însă AMPOSDRU nu a luat nicio măsură în acest caz.
AMPOSDRU nu a demonstrat că a verificat activitatea organismelor intermediare, ca să vadă dacă acestea îşi îndeplinesc rolul.
AMPOSDRU nu a făcut toate verificările pe teren pe care şi le-a prognozat pentru anul 2010.
Funcţionarii AMPOSDRU nu au actualizat în SIMS - sistemul informatic al POSDRU - informaţiile privind modificările aduse la contractele de finanţare, inclusiv datele privind proiectele reziliate sau anulate.
Ce deficienţe s-au constatat la cele 11 Organisme Intermediare (OI)
Funcţionarii din OI-uri nu au respectat termenele legale de verificare a cererilor de prefinanţare şi rambursare, ceea ce a condus la întârzieri la plată.
Nu s-au făcut vizite în teren pentru verificarea implementării proiectelor cel puţin odată pe an pentru fiecare din cele peste 2.000 de proiecte câştigate.
Datele în SIMS s-au introdus cu întârziere (ceea ce a dus la întârzierea plăţilor) şi nu s-au înregistrat toate verificările şi monitorizările făcute de OI-uri la faţa locului.
Ce s-a constatat în urma auditului privind cheltuielile declarate la Comisia Europeană
S-au selectat proiecte şi s-au făcut decontări de către AMPOSDRU pentru proiecte neeligibile (pentru linia de finanţare respectivă) sau în care s-a constatat existenţa conflictelor de interese.
Spre exemplu, s-a aprobat finanţarea unui proiect POSDRU cu o valoare de peste 5 mil. lei (din care aproape 4,4 mil. urmau să fie rambursaţi din bani europeni) şi care nu era eligibil pentru domeniul de finanţare în cadrul căruia a fost depus. În plus, unii membri ai echipei de implementare a proiectului erau în situaţia de conflict de interese. Cu toate acestea, AMPOSDRU a făcut plăţi - până la misiunea de audit - în valoare de peste 1,9 mil. lei (458.000 de euro) pentru acest proiect.
Un alt exemplu arată că s-au decontat cheltuieli pentru închirierea unui spaţiu (Ă utilităţi), în contextul în care s-a constatat că există o situaţie de conflict de interese; cheltuielile neeligibile care au fost decontate în acest caz au fost în cuantum de 4.000 de euro.
Nu s-au respectat prevederile legale privind achiziţiile publice făcute în proiect:
S-au folosit factori de evaluare care erau de fapt criterii de selecţie în proiect. Spre exemplu, în cazul a două proiecte s-au achiziţionat servicii de audit şi contabilitate pe baza unor factori de evaluare care erau de fapt criterii de selecţie (cum este experienţa în domeniul de activitate respectiv). Corecţiile financiare necesare în aceste cazuri au totalizat 24.000 de euro.
S-au utilizat criterii de selecţie restrictive în cazul unei licitaţii pentru achiziţia unei aplicaţii software pentru programele de mentorat. Pentru această deficienţă a fost stabilită o corecţie financiară de 22.000 de euro.
Un beneficiar a cerut, la o procedură de achiziţie, un computer cu procesor Intel Pentium Dual - Core şi ca ofertanţii să fie din Oradea, ceea ce înseamnă că nu a respectat principiul tratamentului egal la achiziţiile publice. Corecţiile financiare au costat 8.000 de euro.
S-au achiziţionat materiale consumabile, echipamente informatice şi accesorii de birou prin contracte discriminatorii. Corecţiile financiare necesare sunt în cuantum de 4.000 de euro.
S-au achiziţionat servicii de audit financiar prin atribuire directă, fără licitaţie - corecţia financiară necesară fiind de 2.000 de euro.
S-au cumpărat servicii de leasing în valoare de 40.000 de euro prin atribuire directă, fără licitaţie. S-au decontat 20.000 de euro pentru plata ratelor unei maşini marca Toyota Land Cruiser - nu s-a respectat un principiu care spune că AMPOSDRU trebuie să deconteze cheltuieli eligibile, rezonabile şi justificate.
S-au rambursat sume către beneficiari care nu sunt eligibili
S-au decontat integral cheltuieli de administraţie fără justificare sau care se referă doar parţial la activitatea finanţată în proiect. Corecţiile financiare au fost de 64.000 de euro.
În patru proiecte s-au plătit salarii în valoare de 25.000 de euro care nu erau trecute la capitolul "cheltuieli salariale", ci la "cheltuieli generale de administraţie". De asemenea, s-au decontat salarii în valoare de 30.000 de euro pe baza unor convenţii civile de prestări servicii cu experţi, încheiate pe perioadă nedeterminată, deşi Codul civil prevede ca aceste contracte să fie încheiate pe perioadă determinată.
Cheltuielile cu mobilierul şi echipamentul cumpărat în cazul unui proiect au fost decontate - suma fiind de 27.000 de euro - deşi nu erau utilizate exclusiv doar pentru activităţile proiectului.
În cazul unui alt proiect, care avea partener din altă ţară, s-au decontat cheltuieli de personal în cuantum de 50.000 de euro, deşi beneficiarul proiectului nu avea documente (contracte de muncă, state de plată, fişe de pontaj) care să le ateste.
S-au făcut cheltuieli nejustificate: s-au cumpărat şi decontat servicii de consultanţă financiară în cuantum de 18.000 de euro, deşi acestea nu au vizat doar activităţile din proiect. În plus, aceste servicii reprezenta activităţi pe care trebuia să le facă membrii echipei de proiect.
S-au decontat vizite de studiu în Marea Britanie şi în Spania pentru două persoane - suma cheltuită fiind de 2.000 de euro - deşi activitatea nu era prevăzută în proiect şi nici justificată. Au fost decontate cheltuieli de personal sau de deplasare în plus sau pe baza unor documente care nu erau întocmite corespunzător, în cuantum de 7.000 de euro.
S-au plătit salarii în cuantum de 8.000 de euro pentru angajaţi ai echipelor de implementare înainte ca aceştia să notifice autorităţii de management că sunt membri în echipă. În două proiecte s-a contatat această situaţie.
S-au decontat bonuri în valoare de 15.000 de euro pentru achiziţia de benzină/motorină, însă suma nu a justificat consumul de carburanţi.
Membrii echipei de implementare au primit decontări pentru cheltuieli de deplasare în cuantum de 5.000 de euro, în baza unor contracte de prestări servicii care nu prevedeau obligativitatea decontării.
Beneficiarul unui proiect destinat şomerilor tineri a acordat subvenţii în valoare de 3.000 de euro pentru un grup de 25 de elevi şi studenţi care nu erau eligibili pentru a face parte din grupul ţintă.
În cazul a trei proiecte s-au decontat sume în valută la un alt curs decât cel legal, ceea ce a presupus diferenţe de curs valutar în sumă de 2.000 de euro.
Notă: Deşi raportul Curţii de Conturi constată deficienţele înregistrate în activitatea AMPOSDRU şi OI POSDRU pentru anul 2010, în urma raportului de audit, aceste instituţii au primit un set de recomandări pe baza acestor nereguli, pe care urmau să le respecte în 2011. Pentru că acest lucru nu s-a întâmplat, Comisia Europeană a luat în urmă cu două zile decizia întreruperii plăţilor alocate prin POSDRU.
Sursa: Raportul public pe anul 2010 al Curţii de Conturi
SURSA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu